Leziuni ale oaselor și articulațiilor de prim ajutor

recomandari, luxatii, entorse, fracturi

Sunt general acceptate ca leziuni difuze: — comoţia cerebrală; Traumatismele cranio — cerebrale produc leziuni primare şi secundare.

  1. Imobilizare si transport in trauma by Negotei Elena - Issuu Ce se recomandă Clasificare Afectiuni ale oaselor, articulatiilor si muschilor Leziuni ale oaselor și articulațiilor de prim ajutor, Leziuni Ale Oaselor Articulatiilor Si Muschilor: Prim Ajutor Posibilitate limitată de mișcare Decolorare și vânătăi Simptomele se pot agrava cu mișcarea.
  2. Cum să tratezi articulațiile cu cireșele
  3. Este absorbită condroitina fără glucozamină

Leziunile de tip primar grupează: a. Comoţia Reprezinta leziunea cerebrală cauzată de un traumatism la nivel cranian sau la nivelul întregului corp. Este cea mai uşoară leziune cerebrală primară apăruta după un traumatism şi este rezultatul forţelor mecanice asupra craniului şi creierului în momentul impactului.

Ţesutul cerebral este protejat de către lichidul cefalorahidian LCR şi cutia craniană. Substanţa nervoasă pluteşte în LCR, dacă se aplică o lovitură la nivelul capului, creierul se deplasează în întregime simultan, astfel că practic nici o porţiune a creierului nu va fi strivită prin lovitura.

Parteneri:

Totuşi, în condiţiile unei lovituri puternice, creierul prezintă leziuni ale oaselor și articulațiilor de prim ajutor de deceleraţie şi se produce o scurtă perioadă de pierdere a stării de conştientă datorată întreruperii funcţiei neuronale. Comoţia poate determina pierderea temporară a stării de conştientă sau ameţeală, dar poate exista şi fără manifestare clinică. După repaus, majoritatea pacienţilor se refac în totalitate în decurs de câteva ore până la câteva săptămâni.

simptomele și tratamentul trochanteritei articulației șoldului Aparat pentru tratarea laserului cu artroză

Contuzia cerebrală Consta intr-un efect posttraumatic imediat şi primar, având un substrat lezional organic. Se manifestă prin pierderea stării de conştientă pe durata variabilă, fiind însoţită de semne neurologice şi tulburări vegetative. Însă pierderea de cunoştinţă, adesea invocată de unii autori în definirea cadrului nosologic al CC, nu este specifică acesteia, căci orice pierdere de cunoştinţă, cu durată mai scurtă sau mai lungă este secundară unui TCC difuz, nu focal.

Contuzia cerebrală este cauzată prin lovitură directă sau prin contralovitura, la fel ca şi comoţia, numai că în acest caz exista şi leziuni organice ale creierului. Poate să apară atât în urma unui traumatism închis, cât şi în urma unui traumatism deschis. Traumatismul provoacă o necroză a ţesutului cerebral în punctul în care şocul are efect maxim, la care se leziuni ale oaselor și articulațiilor de prim ajutor participarea factorului vascular prin apariţia de hemoragii arteriale, hemoragii venoase, hematoame, vasodilataţie, vasoparalizie, tulburări biochimice şi edem cerebral.

Manifestările clinice ale acestei forme se caracterizează prin abolirea stării de conştientă pe o durată de 20 până la 30 de minute, dar care poate ajunge până la ore în unele cazuri. Sindromul postcontuzional reprezintă persistenta unor simptome ca cefaleea, ameţelile şi astenia dincolo de acest interval de săptămâni.

cauze ale inflamației încheieturii boală de mobilitate articulară

În acest caz trebuie suspicionat şi un eventual hematom intracranian. Manifestările clinice care însoţesc contuzia cerebrală medie sunt reprezentate de abolirea stării de conştientă pe o durată de la ore până la 2 — 3 zile. Manifestările clinice ale acestei forme de contuzie sunt reprezentate de abolirea stării de conştientă. Aceasta poate dura de la momentul traumatismului până la săptămâni sau mai mult.

Primul ajutor

Constă în existenţa unei come de diferite grade, cu durată prelungită, prezenţa semnelor neurologice care atestă interesarea emisferelor, a trunchiului cerebral sau a altor formaţiuni encefalice. Dilacerarea cerebrală Presupune efectul distructiv al parenchimului cerebral şi constă în discontinuităţi ale zonelor cortico-subcorticale determinate direct de agentul vulnerabil sau prin fragmentele din vecinătate.

Mecanismul indirect al dilacerării presupune contactul distructiv dintre structurile creierului şi elementele osoase dure ale endocraniului. Mai poate fi produsă prin penetrarea în cutia craniană a unui corp străin gen proiectil sau armă albă, aceasta provocând leziuni complexe intracraniene: necroza, edem, contuzie. Altă modalitate de producere este prin eschile osoase oasele se fractureaza in fragmente multiple   care lezează ţesutul nervos.

Frecvent se întâlneşte în cazul accidentelor auto violente cu impact frontal. Când capul în mişcare este stopat de contactul cu un plan dur, creierul îşi continua mişcarea liniara în interiorul cutiei craniene, lovindu-se de pereţii interiori ai cutiei.

dureri de oase și tratamentul articulațiilor tratament articular artroză la domiciliu

Leziunile sunt mai serioase la nivelul etajului anterior al bazei craniului. Dilacerarea se însoţeşte şi de alte leziuni traumatice: contuzie cerebrală, edem cerebral, hematom subdural, hematom intraparenchimatos. Deoarece este interesat parenchimul cerebral, prognosticul este rezervat, iar evoluţia depinde de starea de conştientă a pacientului, de leziunile asociate şi de vârstă.

Pentru a se medicament alternativ pentru durerile articulare în criteriile de denumire ale plăgilor cerebrale este suficient însă ca leziunea să se întindă până la nivelul durei mater.

Navigare în articole

Ele pot fi: tangenţiale, oarbe, transfixiante şi prin ricoşare, având fercvenţă şi gravitate mare, mai ales în timp de război, când gloanţele şi schijele realizează penetraţia prin energia înmagazinată. Fracturile craniului Pot să apară atât în urma traumatismelor deschise, penetrante sau nepenetrante, cât şi în cazul traumatismelor închise. Apar în urma aplicării unor energii mari, care deformează osul dincolo de limita elastică a acestuia.

Fracturile se produc numai dacă toleranta elastică a osului este depăşită. Pot avea ca rezultat formarea de hematoame subdurale sau epidurale, producerea de leziuni ale nervilor cranieni. De asemenea, în urma leziunilor produse, creează porţi de intrare pentru bacterii în lichidul cefalorahidian, rezultând meningite. Mai poate apărea pneumocefalia prezenta aerului sau a altui gaz in spatiul subarahnoidian prin pătrunderea aerului în spaţiul subarahnoidian.

Fracturile craniene orientează asupra mecanismului de producere şi asupra intensităţii traumatismului. Dacă este interesat nervul olfactiv sau lama ciuruită, apare anosmia imposibilitatea de a detecta mirosurile.

Ele se localizează deseori în fosa mijlocie, paralel cu osul pietros sau în lungul osului sfenoid, spre şeaua turcească, şi mai rar în fosele anterioară şi posterioară.

Meniu cont utilizator

Complicaţii: pneumocefalia, scurgeri ale lichidului cefalorahidian, fistule caverno-carotidiene. Fistula este un canal format accidental sau în urma unei operații, care comunică spre interior cu o glandă sau cu o cavitate naturală ori patologică și care drenează în afară secrețiile acestora; ulcerație adâncă într-un țesut al organismului. Leziunile de tip secundar: A. Edemul cerebral Reprezinta acumularea excesiva a apei în spatiul intra si extracelular al tesutului cerebral.

Craniul fiind rigid, edemul cerebral antrenează o hipertensiune intracraniană, care se traduce prin semne că paralizii, vome, dureri de cap, comă, şi poate fi mortal. Printre cauzele unui edem cerebral se numără: accident vascular ischemic şi hemoragie intracerebrală, traumatismele, meningitele şi encefalitele, tumorile.

Revărsatele sanguine : a. Poate fi cauzat de ruperea unui anevrism.

Articole recomandate

Din punct de vedere al cauzelor şi modului de producere, HSA se împart în: — primare — caz în care sângerarea are ca sursa vasele din spaţiul subarahnoidian sau spinal, iar sângerarea se produce spontan; — secundare — caz în care sângele provine din parenchimul cerebral. Hematomul provine de cele mai multe ori din ruptura arterei meningee mijlocii sau a ramurilor acesteia. Se asociază frecvent cu o fractură craniană şi se dezvolta mai rapid decât hematoamele subdurale.

boli articulare la gâște ce alimente provoacă inflamații articulare

Acesta este cel mai adesea rezultatul unui traumatism cranian sever, precum cel cauzat de un accident de motor sau un accident auto. Sângerarea rapidă cauzează un hematom, care apăsa asupra creierului, provocând o creştere rapidă a presiunii din interiorul capului presiune intracraniană.

Această presiune poate duce la leziuni cerebrale suplimentare. Cauza acestei colecţii sangvine este în general un traumatism cu direcţie sagitală. Conţinutul lor este format din cheaguri de consistenta moale, friabile. Sângele în stare lichidă este în cantitate mică.

Apare după un impact cranio-cerebral forţe fiind însoţit de comă imediată sau după un interval liber de 24 ore. El este însoţit de semne de deficit neurologic şi constituie urgenţă neurochirurgicală. Conţinutul lor este reprezentat de cheaguri gelatinoase, având o cantitate mai mare de sânge lichid. Periferia acestor hematoame este delimitata de o membrană fibrinoasă.

Asociat cu alte leziuni meningocerebrale, dezvoltându-se de obicei dintr-un focar de contuzie, este format din cheaguri de sânge lacăt în curs de lichefiere. Formându-se de obicei mai către scoarţa ceea ce îl diferenţiază de hemoragia cerebrală netraumatica, ce apare mai profund, interesând nucleii cenuşii bazalio poate rupe mai ales atunci când se formează rapid.

articulatie metacarpo falangiana clasificarea medicamentelor veterinare pentru bolile articulare

Complicaţiile traumatismelor cranio-cerebrale a. Abcesele cerebrale sunt considerate procese expansive intracraniene şi sunt datorate acţiunii bacteriilor, fungilor sau paraziţilor. Jumătate din cazuri sunt complicaţii ale otitelor şi sinuzitelor.

IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească

Traumatismele cranio — faciale TCF cel mai frecvent apar în urma accidentelor rutiere lovitura frontalăagresiune, cădere. Căştile motocicliştilor Un număr semnificativ de leziuni la nivelul coloanei cervicale apare la victimele accidentelor cu motocicleta. În majoritatea cazurilor nu este necesară îndepărtarea caştilor, deoarece sunt fixe pe cap şi vor fi fixate de dispozitivele de imobilizare.

Casca va fi îndepărtată în următoarele situaţii: când vizorul împiedica deschiderea cailor aeriene sau când nu poate fi ventilat bolnavul; când casca este largă şi nu poate fi legată de dispozitivul de fixare al coloanei cervicale. În cazul în care este necesară îndepărtarea căştii, acest lucru se face numai după imobilizarea manuală prealabilă a capului şi a gâtului.

articulațiile șoldului au început să doară screening de anticorpi pentru boli ale țesutului conjunctiv

Este nevoie de minim două persoane.

Citițiși